Cultura si Traditii

Desfăşurat pe o largă întindere de văi şi dealuri, Ibăneştiul este o vatră rurală a cărei vechime şi continuitate, dovedită de documentele istorice, este confirmată de zestrea folclorică păstrată în casele şi sufletele oamenilor locului. Ibăneştiul reprezintă cu cinste un centru folcloric reprezentativ pentru judeţul Botoşani, un colţ de ţară unde călătorul poate să respire aerul proaspăt al tradiţiei. Atunci când intri, din stânga şoselei principale, pe drumul care duce spre centrul satului Ibăneşti, ai impresia că pătrunzi într-o altă lume. Dintr-o dată, linia verde-azurie a orizontului este îndulcită cu bogate şi armonioase contururi de gospodării şi grădini cochete, care oferă imaginea liniştitoare a vieţii care se desfăşoară în acelaşi timp lin şi tainic, în spatele gardurilor îngrijite şi a porţilor de lemn.

În afară de pitorescul acestei panorame, ceea ce nu poate scăpa ochiului unui etnograf şi nu numai, sunt mostrele de arhitectură ţărănească autentică: casele acoperite cu stuf în sistemul clasic pe care îl găseşti descris şi evaluat ca un document istoric în tratatele de artă populară. E o realitate palpabilă, cu toate că oamenii de aici îşi trăiesc existenţa cotidiană într-o normalitate care demonstrează continuitatea sufletului lor cu cel al dacilor liberi care au populat acum mii de ani aceste locuri.

Folosirea materiilor vegetale pentru acoperiş era până acum câtiva zeci de ani o normalitate în lumea rurală românească şi respectiv în zona Ibăneşti. Pătrunderea într-o astfel de casă cu stuf, construită după datina arhitecturii ţărăneşti, oferă musafirului o privelişte deschisă spre pod, asemenea înălţimilor unui turn de catedrală gotică.

O altă dovadă a păstrării cu sfinţenie a tradiţiilor populare locale o reprezintă existenţa ţesătorilor la cele două tipuri de război, vertical şi orizontal – meşterii populari confecţionari de covoare tradiţionale româneşti, de pânză pentru portul popular, saci, trăiste, ştergare, lănciere, covoare, aşternuturi de pat, baticuri, materiale pentru sumane, costume de lână şi catrinţe pentru costume populare. Aceştia păstrează cu sfinţenie şi îmbogăţesc an de an o frumoasă zestre de covoare şi scoarţe tradiţionale.

În ceea ce priveşte portul specific al locuitorilor, costumul popular moldovenesc cu ornamente populare de culoare roşie şi neagră nu lipsea şi nu lipseşte încă din garderobă. Costumul era purtat în zilele de sărbătoare, iar în cele de lucru bărbaţii se îmbrăcau cu pantaloni lungi încinşi cu un brâu lat din lână, care avea ţesut motive florale sau cu tricolorul.

Pe lângă casele tradiţionale ţărăneşti care au rezistat în timp, în prezent comuna noastră are un Cămin Cultural, în incinta căruia a fost amenajat un Muzeu Etnografic care păstrează zestrea de suflet a ibăneştenilor. Obiectele expuse poartă, toate, pecetea antichităţii şi a trecerii timpului. Printre obiectele exponate se numără obiecte de uz casnic şi gospodăresc, textile de interior cu motive simbolice de veche tradiţie, colecţii de costume populare, cămăşi cusute de peste 100 de ani, brâie, sumane, materiale din lână pentru sumane, pentru feţe de plapume, precum şi obiecte de artă populară etc.